Viața trepidantă a unei primării de municipiu. Personajele sunt fictive, iar uneori inspirate din viaţa reală
  • Citit 312 ori

Viața trepidantă a unei primării de municipiu. Personajele sunt fictive, iar uneori inspirate din viaţa reală

Stejărel Buimacu a ieșit primar la limită în fața lui Grigoraş Pilos. Nici el nu știe cum s-a întâmplat, deși adversarul său a luptat prin toate mijloacele să câștige. Noroc chior. Din păcate nu are majoritate și în consiliul local. Acolo, Pilos e șeful şi e uns cu toate alifiile. A trecut un an de la alegeri, Stejărel este primar, deși încă nu s-a acomodat cu funcția. Câteodată, dimineața nimerește din greșeală la prefectură, unde a lucrat mai demult. 

Fostul său contracandidat, Pilos, este viceprimar și nu scapă niciun prilej să-l prindă cu bâlbele pe Stejărel, pe care le povestește apoi jurnaliștilor prieteni la o cafea sau la telefon.

Stejărel are un proiect de suflet cu care a candidat și vrea cu orice chip să-l înfăptuiască pentru binele comunității. El vrea să facă o creşă nouă. Fostul primar a încercat acelaşi lucru dar a sfârșit arestat, nu pentru spital, ci pentru abuz în serviciu și luare de mită. Pilos nu a scăpat niciun prilej pentru a băga sub preș sau a pune tălpi proiectului cu creşa. Stejărel este cu frică de lege și nu vrea să calce strâmb, altora din administrație, nu. El are și foarte mult bun simț, iar funcționarii din primărie au simțit lucrul acesta și de atunci nu-i mai contrasemnează dispozițiile. NU pe toate. Alea cu plata salariilor le aprobă. În rest îi spun că au suspiciune de nelegalitate și când Stejărel aude cuvântul magic renunță să mai insiste. Deh, e primărie de municipiu, nu de comună unde primarul e dictator. 

Aici funcționarul e ca stânca, de neclintit, nici să fie concediat pentru nenumărate greșeli, nici în mersul administrației. Dar ei pot fi transferaţi şi pot fi aduse personaje care mai de care mai exotice.

Pilos jubilează cu fiecare ocazie: „Să vezi ce-i fac, să vezi tu“, se agită el pe scaunul rotativ din birou cu telefonul la ureche. „Ce-i fac? Îi fac bau, te caută dnaaa. Știi ce se sperie? Fuge la WC și se încuie“.
- Dragă, strigă el la telefonul fix către secretară, un suc, d-ăla fără bule și o cafea.
În birou, un coleg de partid face semn că nu e nevoie.
- Ei, ba da,
- Grig, uite care e faza, trebuie neapărat să-l punem pe Insistente la regia de drumuri. Mă f..e la cap de două luni. Nu știu cine-l ține în brațe. El e băiat bun și e gata să ne ajute. Ne-a ajutat mult şi în campanie, dar a rămas săracul pe din afară.
- Păi trebuie să dea concurs, spuse Pilos începând să semneze un tenc de 30 cm de documente, fără să le citească.
-Concurs, concurs dar să știm și noi p-ăia din CA (Consiliul de Administrație)...
-Pai e, Gudurel, Acidutzu, Covrigel și încă doi boi.
-Acidutzuu, ăsta.....
- Trebuie agitat nițel.
- Cum adică? Vrea ceva ?
- O vrea pe nevastă-sa transferată de la cultură la etnic.
-Etnic?
-Tehnic, Tehnic, asta voiam să zic.
-Păi se rezolvă că d-aia ești aici, omul nostru, no?!
- Pt tine Bilică, că dacă mă ruga altcineva, dar să-l convingem pe primar!
- Cum?
- L-a apucat boala, citește tot ce semnează.
- Înainte ?
Pilos își puse mâinile în șolduri studiindu-l pe coleg cu o privire critică.
- NU, după. Normal că înainte, c-ești tâmpit?!

După câteva zile toate documentele erau aranjate pentru ca doamna Acidutzu să fie transferată de la Cultural la Etnic, pardon, Tehnic. Studiile doamnei nu corespundeau postului dar, dacă era la cererea viceprimarului, se putea trece cu vederea. Se aducea în vedere competența, implicarea în treburile altora, ale comunității etc , etc....detalii pentru saraci.
Primarul aplecat asupra mesei studia hârtia proaspăt adusă de secretară. Apăsă pe sonerie și secretara intră.


- Mirela, cine a adus hârtia asta?
- A venit de la serviciul personal.
-Aici apare că viceprimarul Pilos și cu mine o solicităm pe doamna Acidutzu Milena să o transferăm, zise el gânditor, secretara ridică din umeri.
- Cheamă-l pe vice la mine!
Între timp intră secretara cu o altă hârtie.
- Ce e asta ?
- Cererea dumneavoastră de concediu.
-Păi da, și nu e semnată de juridic. De ce?
- Nu știu, dar probabil că nu a vrut.
- Cheam-o și pe ea aici.

„Ei drăcie, mă iau toți de prost. «Stejărel nu face și nu drege», cu «Stejărel merge şi aşa». Gata, mă fac rău“
Intră vicele cu burta sa uriașă în care parcă avea 3 mingi de fotbal.
- Stejărele, trebuie să fim uniți!


- Ce? uniți?
- Pt cetățeni, pentru oraș mă....
- Acu te-a găsit? Până acu ai blocat cum ai putut proiectul cu creşa.
- Așa credeam atunci, dar oamenii mi-au spus : „Domnu` Vice, vrem creşă“
- Și asta te-a convins ? Dar când 3000 de oameni te-au înjurat în fața primăriei că ai vrut să le trântești un mall în parc, atunci nu te-au convins?
- Erau asmuțiți de binom, în fine ce a fost, a fost. Dosarul ăla e fabricat politic, știi bine.
- Cu probe video, cică.
- Făcături colega, niște făcături. Am niște IT-iști la partid care mi-au explicat cum se măsluiește un video d-ăsta.
- Cum?
- E, plm, sunt detalii tehnice, acu nu mai țin minte.
- Și denunțătorii, documentele semnate de tine? Sunt probe.
- Niște golani, niște măsluiri.
- Care golani? Unul e profesor la universitate
- Universitate?! Mă piș pe ea ... Nu poate omul să facă ceva în oraşul ăsta că este luat la înjurături.
Primarul reveni la birou:
- Altceva vroiam. Ce e asta ? și îi flutură cererea
- Ce ?
- Asta.

Vicele apucă foaia cu degetele sale noduroase și groase.
-A, mai nimic, un câcat. O ştii pe doamna Aciduzu?
- Nu
- Mai bine.. E aia care organiza serbări la casa de cultură. Care punea pe copii să recite poezii


- Parcă? Şi de ce vrea transfer? Nu e de la voi de la partid?
- Păi, că s-a săturat, ştii şi tu multă muncă...
- Ce muncă? La poezii?
- E alergătură, a terminat acu şi o facultate şi trebuie să fie pe un post echivalent.
- Pă bine, dar nu e loc liber la... şi edilul citi din nou foaia. Ethnic? Cu th?
- Ce plm? Şi vicele smulse din nou foaia şi îşi trânti palma peste frunte. Mi-a greşit proasta aia de la personal. Tehnic trebuie
- Tehnic? Nu e loc vacant. Mi-a spus directorul Vraiște că s-au ocupat toate.
- Vraiște să vorbească despre poduri și podețe, zise vicele amintind de podul proiectat de acesta care se oprise în liniile de înaltă tensiune și de podețul construit sub nivelul râului.

- Facem loc. O mutăm pe Rosalia Plăpumaş la Cultură, facem un fel de rocadă, relua vicele.
- Păi are studii de specialitate.
- O mutăm atunci la urbanism şi o aducem aici pe Acidutzu.


- Păi şi la urbanism e loc?
- Este, am vorbit eu.
Intră şi şefa de la juridic, o doamnă la 26 de ani, slăbuţă, blondă, bronzată la solar cu buze ţuguiate şi cu fustă scurtă. Terminase dreptul în urmă cu 4 ani şi a fost angajată „prin concurs“, dar şi printr-un concurs de împrejurări, având avantajul unei pasionale relaţii de amiciţie cu un consilier local foarte influent.
-M-aţi chemat? Ciripi ea.
- Da, doamnă. Care e problema cu concediul meu?
- Aaah, asta? Vreţi un răspuns scris?
- Aş vrea să-mi spuneţi.
- Dar trebuie să mă documentez, să caut articolele de lege...
- Aşa, cu vorbele dumneavoastră.

Vicele se trântise pe un scaun admirând picioarele lungi şi zvelte ale doamnei cu o plăcere nedisimulată.
-Păi e cu atribuţiile. Nu pot fi delegate aşa cum aţi dorit. Aşa am înţeles.
- Da, da, exclamă vicele. Aşa ştiu şi eu. Trebuie şi viceprimarii să primească. Cât stai Stejărele în concediu?
- Cum adică? Adică eu nu pot pleca în concediu?
- Faceţi cum doriţi , dar...
- Ştiţi ce? Mai bine răspuns scris, să aflu şi eu argumentele legale.
- În 10 zile e bine ?
Vicele începu să râdă cu gura până la urechi.
-Stejărele... îţi vine răspunsul când te întorci. Hă-hă-hă!!!


- Cred că glumiţi. Acum vreau.
- Păi e ora 4 fără douăzeci şi vroiam să plec acasă.
- Atunci mâine la prima oră, încuviinţă resemnat primarul.
- Ok. La revedere, şi piţi dispăru.
- Băi Stejărele, îşi bate joc de tine, pe cuvântul meu. Dacă ieşeam eu primar o zburam demult. Dar nu înainte de.. he he he...
- Ce facultate spuneai că a terminat Aciduţa aia? zise primarul.
- Dreptul, la Facultatea privată „Aurora Boreală“ din Zimnicea. Şi face şi ceva şi pe administraţie. E om deştept mă, şi foarte muncitor.
- Hai, că te ajut. Dar mâine că, uite e 15.45.
- Bine, merci. Îmi pare bine că ne-am împăcat, hă, hă, hă...

A doua zi transferurile erau deja făcute şi Pilos află cu gura căscată ce-i făcuse Stejărel Buimacu care plecase în concediu chiar în aceeaşi zi după ce trecuse pe la serviciu dimineaţa.
Aciduţa era transferată la Juridic, Plăpumioara devenea secretar, iar Piţi cea blondă de la Juridic era transferată la Ethnic, direcţie care nu exista, dar s-a interpretat că ar fi un fel de asistenţa cu minorităţile şi a fost mutată acolo. La cultură nu a mai fost transferat nimeni, dar altcineva a mai făcut o rocadă la urbanism, nu se ştie cine.
Problema a fost tranşată când procurorii l-au reţinut pe vicele Pilos pentru abuz în serviciu în cazul mall-ului care nu avea avize de la urbanism, dar al cărui proiect a fost votat în Consiliul Local. Alături de vice au mai fost săltaţi şi alţii, printre care şi protectorul lui Piţi care, nu şi-a găsit nici acum direcţia. Culmea este că unul din denunțători era Acidutzu, membru într-un consiliu de administrație.

Alex Policală. Acest text reprezintă un pamflet, cu personaje ireale, însă prezente

close

Sign up to keep in touch!

Be the first to hear about special offers and exclusive deals from TechNews and our partners.

Check out our Privacy Policy & Terms of use
You can unsubscribe from email list at any time